Informare de presă a ANP cu privire la exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale de către persoanele private de libertate

Ca urmare a dispunerii tuturor măsurilor organizatorice de natură să asigure desfășurarea în condiții optime a procesului de vot în cadrul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor au raportat finalizarea activității de votare, fără a fi înregistrate incidente sau manifestări de natură a perturba procesul electoral.

Astfel, un număr de 1.024 de persoane private de libertate și-au exercitat, duminică, 27.09.2020, dreptul de vot în cadrul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020.

Derularea, în 35 de unităţi penitenciare, fără înregistrarea de incidente şi în condiţii de maximă protecţie, a primului proces de vot într-un context pandemic validează efortul instituţional promovat de personalul sistemului administraţiei penitenciare şi acceptat de persoanele private de libertate. Aceluiaşi rezultat pozitiv i se raliază reprezentanţii structurilor implicate în organizarea procesului de vot şi care au validat, încă odată, o excelentă colaborare interinstituţională. Amintim că Planurile de măsuri implementate succesiv, cu debut anterior instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României, au permis gestionarea eficientă a situaţiilor care au intrat sub incidenţa noilor provocări din sfera medicală. Asigurarea unităților penitenciare cu materiale sanitare și echipamente de protecție, identificarea, instruirea în vederea implementării corecte şi implementarea propriu-zisă a măsurilor destinate prevenţiei şi intervenţiei, operaţionalizarea Penitenciarului-Spital Bucureşti Jilava în vederea gestionării eventualelor cazuri suspecte sau confirmate în rândul persoanelor private de libertate, identificarea unor spaţii, în fiecare penitenciar, pentru intervenţia iniţială în potenţialele îmbolnăviri, dar şi intensificarea proceselor specifice reintegrării sociale, prin componenta de comunicare, informare şi support social/psihologic, au constituit doar câteva dintre acţiunile pe care personalul de penitenciare le-a derulat, într-un program de lucru secvenţial şi într-un context de risc şi schimbări atribuit atât profesionistului, cât şi omului cu o multitudine de alte responsabilităţi şi trăiri în viaţa socială sau de familie.

De altfel, prin uzitarea politicilor de resurse umane promovate la nivel naţional pe durata stării de urgenţă, sistemul administraţiei penitenciare a reuşit să acopere o parte din necesităţile palierelor operativ şi medical. Odată cu modificarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, prin scoaterea la concurs a cca.1500 de posturi, se are în vedere şi completarea necesităţilor aferente derulării procesului de reintegrare socială, asistenţei medicale (medicină de familie, psihiatrie etc.) sau siguranţei deţinerii şi regimului penitenciar. Gestionarea acestui risc preponderent medical a vizat, astfel, toate sectoarele sistemului penitenciar, fiind necesare inclusiv acţiuni pe linia echilibrării efectivelor de deţinuţi la nivel naţional, cazarea acestora realizându-se cu respectarea profilării locurilor de deţinere.

Amintim, totodată, că, în paralel cu gestionarea provocărilor impuse de actualul context epidemiologic, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a menţinut activ obiectivul îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie. Respectarea Calendarului de măsuri pentru perioada 2018-2024 se reflectă în cele 70 de locuri noi de detenție (Giurgiu – 30 de locuri și Deva – 40 de locuri), în cele 282 de locuri de detenție modernizate (la Penitenciarul Deva), dar şi în lucrările de reparații curente/lucrări de intervenții de mică amploare efectuate la un număr de 3.139 de camere de deţinere (până la finele lunii decembrie 2020).

Totodată, revizuirea Calendarului de măsuri, pentru perioada 2019-2025, presupune crearea unui număr de 7.849 de locuri noi de cazare și modernizarea a 946 de locuri de cazare, investițiile fiind finanțate din trei surse, astfel:

1. Mecanismul Financiar Norvegian - 1.400 de locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300,00 euro și 100 de locuri de cazare modernizate, în valoare estimată de 1.040.193,00 euro;
2. Bugetul de stat - 4.549 de locuri noi de cazare și modernizarea a 846 de locuri de cazare, în valoare estimată de 102.255.576,0 euro;
3. Împrumut de la o Instituție Financiară Internațională, conform proiectului aprobat de către Guvernul României, la data de 05.12.2017, prin Memorandumul cu tema Decizie privind oportunitatea finanțării infrastructurii fizice a sistemului penitenciar român, printr-un proiect finanțat din fonduri externe rambursabile, prin care se propune conceptul de proiect național – Investiții în infrastructura penitenciarelor – 1.900 locuri noi de cazare prin construirea și înființarea a două noi penitenciare (Penitenciarul Berceni și Penitenciarul Unguriu). A fost semnat Memorandumul privind aprobarea raportului negocierii Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei privind contractarea unui împrumut în valoare de 177 milioane euro, în vederea sprijinirii proiectului privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România, iar legea privind aprobarea acordului - cadru de împrumut a fost promulgată de către Președintele României prin Decretul nr. 324/2020, devenind Legea nr. 90/2020.

Aspectele evidenţiate certifică interesul şi perseverenţa Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru promovarea obiectivelor prioritare ale sistemului de detenţie, într-o etapă critică pentru întreaga societate. În paralel cu menţinerea unui echilibru instituţional, din punct de vedere medical, operativ sau al climatului carceral, Administraţia Naţională a Penitenciarelor va continua, conform planificărilor, îndeplinirea activităţilor necesare modernizării sistemului penitenciar.